Banca Națională a României se așteaptă ca inflația să scadă tot mai repede în următoarele luni și chiar să ajungă sub 10 la sută în lunile de vară. Astfel, membrii Consiliului de Administraţie al BNR estimează o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie, conform Minutei şedinţei de politică monetară din 4 aprilie.
“În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023, iar apoi la 7% în decembrie 2023 şi la 4,2% în decembrie 2024, implicând rămânerea ei uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei”, se menţionează în document.
Scăderea inflației, determinată de cotațiile mai mici ale petrolului
Potrivit BNR, descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros -, precum şi de modificarea de la 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
Influenţele astfel exercitate vor fi resimţite mai ales pe segmentul energiei electrice şi combustibililor, precum şi pe cel al alimentelor procesate într-o oarecare măsură, afectând în consecinţă şi dinamica viitoare a inflaţiei de bază, au evidenţiat mai mulţi membri ai Consiliului.
“Impactul prezumat al noii configuraţii a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie este totuşi dificil de previzionat, iar balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflaţiei se înclină uşor în sens ascendent în actuala conjunctură, au convenit membrii Consiliului, evocând anunţul recent al ţărilor OPEC privind reducerea livrărilor de ţiţei, precum şi penuria de legume din Europa”, se mai arată în minută.
Totodată, s-a remarcat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense pe orizontul apropiat de timp şi în atenuare mai graduală decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o temperare mult mai modestă a creşterii trimestriale a economiei în semestrul I 2023, comparativ cu previziunile anterioare, după un avans peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul IV 2022.
INS: Rata anuală a inflației a încetinit în luna martie la 14,5%, față de 15,5% înregistrată în luna precedentă
Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 este 14,5%, în scădere față de luna precedentă, arată datele publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%.
Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna februarie 2023 este 101,01%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 este 14,5%.
Guvernatorul BNR estima în februarie o inflație de 10% în luna mai
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat la jumătatea lunii februarie, când a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, că se așteaptă ca în luna mai inflația să se ducă chiar spre 10%.
„Există motive pentru scăderea inflației. Sunt efecte de bază, de exemplu creșterea de prețuri în aprilie anul trecut a fost de 3 și ceva la sută. Ne așteptăm prin luna mai, dacă nu apare alt șoc – atunci a fost și șocul războiului și majorări de prețuri – inflația de la 15% să coboare spre 11-10%”, a precizat el.
Cum vede BNR evoluția economiei în 2023: restructurări sau falimente de firme
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au sesizat că deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a reaccentuat în primele trei luni ale anului tendința de descreștere manifestată din trimestrul III 2022, iar intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp au rămas pe un trend general descendent, deși în contextul unor oscilații însemnate, evoluții ce sugerează o atenuare ușoară a gradului de tensionare a pieței muncii și în perspectivă apropiată.
Totodată, s-a observat din nou că, pe orizontul mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, evocate tendințe de natură structurală, precum extinderea automatizării și digitalizării, alături de recursul în creștere la angajați extracomunitari, ce vor influența probabil tot mai pregnant condițiile de pe piața muncii. De asemenea, membrii Consiliului au reiterat cerinţa monitorizării atente a evoluţiilor de pe piaţa muncii, date fiind inclusiv problemele structurale cronice ale pieţei, ce ar putea antrena majorări salariale considerabile în anumite sectoare, mai ales în contextul inflaţiei încă ridicate.
“Este totuşi de aşteptat ca, în unele domenii, creşterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia şi materiile prime, precum şi de slăbirea cererii, dar şi de perspectiva unei dezinflaţii relativ alerte în acest an, au apreciat unii membri ai Consiliului”, se mai precizează în document.
Alte incertitudini şi riscuri: războiul şi turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă însă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 4 aprilie 2023.
Conform sursei citate, alte incertitudini şi riscuri decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra costurilor de finanţare, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acest context, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
“Incertitudini şi riscuri mari rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul curent în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele două luni ale anului şi la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali”, se menţionează în document.
Potrivit BNR, în condiţiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
