Ștefan Dumitru, directorul general și acționarul majoritar al Extrafinance IFN, va lansa în această lună Crowding Lab, prima platformă de finanțare participativă din România destinată investitorilor persoane fizice care vor să plaseze bani la randamente ridicate în proiecte de dezvoltare imobiliară și finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Crowdfunding sau finanțarea participativă este una dintre metodele de capitalizare/împrumut a afacerilor care a luat avânt în ultimii ani la nivel mondial. Platforme precum Kickstarter sau IndieGoGo au adunat miliarde de dolari de la contributori pentru diverse idei de afaceri, de la dezvoltarea de produse la jocuri video.
Dacă la început ideea de crowdfunding s-a axat pe recompensarea contributorilor cu diverse obiecte sau servicii pentru banii cheltuiți, ideea de a aduna câte puțin de la mulți s-a mutat în sfera financiară, așa că au apărut platforme de intermediere a creditului, care oferă randamente investitorilor.
Și în România au apărut mai multe platforme de crowdfunding – care strâng bani pentru activități caritabile sau pentru afaceri – însă acestea oferă cel mult recompense în obiectele ce ar urma să fie produse ce firma care caută finanțare.
Crowding Lab oferă celor care investesc randamente în bani, de 15% anualizat în prima fază, pentru cei care contribuie cu bani la finanțarea diferitelor proiecte din zona imobiliară sau de finanțare a întrerinderilor mici și mijlocii, spune Ștefan Dumitru.
„Dorința noastră este de a acorda dreptul de a investi la un randament bun și clasei medii din România, nu doar investitorilor profesioniști”, explică Dumitru.
Băncile oferă în acest moment dobânzi de circa 1,6% pentru depozitele la termen, considerabil sub rata inflației de 5%. Românii au depozite în bănci de 191 de miliarde de lei, din care aproape 68 de miliarde de lei sunt la termen. Spre comparație, la Bursa de la București sunt doar circa 16.000 de investitori care rulează zilnic doar circa 50 de milioane de lei. Crowding Lab este înregistrată în Lituania și autorizată de banca centrală a țării baltice.
În România, persoanele fizice nu au voie să perceapă dobânzi la împrumuturi, astfel că toate tranzacțiile se fac în afara țării, printr-un cont deschis la fintech-ul lituanian Paysera. Platforma va analiza cererile de împrumut primite de la firme, va calcula dobânda percepută în funcție de risc și le va lista pe site. De aici, investitorii pot alege în ce proiecte vor să plaseze banii, investiția minimă fiind de 50 de euro. Platforma va plasa mai departe banii prin intermediul Extra Finance IFN, pentru că legislația din țară nu permite intermedierea directă între persoane fizice și firme.
Lansarea oficială va avea loc pe 20 noiembrie la conferința LendIt Fintech de la Londra, spune Dumitru. În primă fază toate finanțările se vor face cu ipotecă și alte garanții, urmând ca proiectele să ajungă și la finanțarea prin achiziția de părți sociale în firme, ceea ce ar ajuta companiile să se dezvolte, pentru că nu ar fi împovărate de costul financiar, explică Dumitru.
Firmele din România sunt slab capitalizate, iar 45% sunt cu capitalul sub nivelul minim reglementat sau au capitaluri negative. Sectorul imobiliar mic, de până la 3 milioane de euro, și finanțarea curentă a IMM sunt zonele vizate de Dumitru la început, în condițiile în care aceste firme lucrează cu marje ridicate de profit, astfel încât să poată acoperi rate de dobândă care ajung la 20% pe an.
Cererea de credit din partea firmelor este ridicată, explică Dumitru, dar resursele de finanțare din sectorul IFN sunt reduse, mai ales în cazul companiilor financiare care nu sunt afiliate unui grup bancar. Extra Finance, fondată în 2009, acordă atât împrumuturi pentru firme cât și pentru persoane fizice, iar directorul executiv al firmei spune că sunt mai multe solicitări de credit din partea unor firme care vor fi listate când platforma va fi operațională.
„Firmele cu care lucrăm au nevoie de flexibilitate, pe care nu o pot găsi la o bancă”, spune Dumitru. „Sunt unele business-uri pe care băncile un le pot înțelege și finanța”, adaugă el.
Spre exemplu, unul dintre proiecte vizează o companie de trading cu cherestea care are o cifră de afaceri de 12 milioane de euro așteaptă o linie de credit de 250.000 de euro pe un an pentru finanțarea activităților curente. Investitorii vor primi un randament de 15% pe an, iar investiția va fi garantată cu gajuri pe stocul de materiale, fidejusiune și bilet la ordin. Un alt proiect vine din zona de dezvoltare imobiliară rezidențială, unde o firmă are nevoie de finanțare de 750.000 de euro – sumă ce reprezintă o treime din valoarea dezvoltării – pe 18 luni la un randament anual de 18%.
Finanțarea reprezintă jumătate din nivelul garanțiilor și plata dobânzilor se face la final, după vânzarea apartamentelor. Alt exemplu de proiect ce va fi listat la lansare vizează un mic dezvoltator imobiliar care are nevoie de 100.000 de euro pentru a finaliza lucrările la o vilă pe malul lacului Snagov.
Împrumutul se întinde pe 9-12 luni, randamentul anualizat e de 16% și valoarea garanției ipotecare e de trei ori peste necesarul de finanțare. Dumitru spune că s-a inspirat din alte modele care au avut succes în Europa, toate înregistrate în țările baltice, unde legislația e prietenoasă cu fintech-urile.
Spre exemplu, EstateGuru a finanțat 520 de proiecte imobiliare în Europa în valoare de peste 80 de milioane de euro în 4 ani, aducând celor peste 15.000 de investitori randamente medii anuale de peste 12% și fără niciun default până acum. Mult mai mare este platforma Mintos din Letonia, care are finanțări acordate de 1,2 miliarde de euro până în prezent, în trei ani de activitate, și a ajuns la finanțări lunare de peste 100 de milioane de euro, de mai bine de trei ori față de anul trecut.
Firma intermediază aproape toate tipurile de împrumuturi, de la credite ipotecare la credite auto sau împrumuturi pentru afaceri și are aproape 87.000 de investitori din mare parte din țările lumii, care au plasat bani în proiecte din țări de pe toate continentele. Plasamentele se fac prin instituții financiare nebancare, care ridică pe platformă o cotă din împrumuturile acordate anterior și care se ocupă, astfel, de verificarea bonității debitorilor. De altfel, și Extra Finance a listat credite garantate cu ipoteci pe Mintos.
Crowding Lab își propune să canalizeze investițiile spre firmele din România, Lituania și apoi în Polonia și alte piețe europene, precum Spania. Planurile sunt ca finanțarea acordată să ajungă la 1 milion de euro și circa 700 de conturi până la finele anului, la 20 de milioane de euro și 4.000-5.000 de conturi active în 2019 și la 45-50 de milioane de euro de la 10.000 – 15.000 de investitori în 2020.
Ca în cazul altor plaforme de acest tip, investitorii nu plătesc comision, acesta fiind în sarcina debitorilor, care vor datora intermediarului între 2 și 4% din suma împrumutată, spune Dumitru. Investiția prin astfel de platforme nu este lipsită de riscuri. Platformele, în sine, doar pun în legătură cererea cu oferta și nu au acces la conturile investitorilor.
Pe de altă parte, riscurile investitorilor vin din riscul de neplată. Un nivel ridicat al garanțiilor raportat la suma împrumutată asigură investitorii că vor recupera mare parte din bani sau chiar toată suma în cazul unui default care ajunge în faza de executare silită.
