Un studiu recent realizat de Cult Research (2-10 februarie 2026) scoate la iveală o realitate socială contraintuitivă: la 36 de ani de la Revoluție, Nicolae Ceaușescu rămâne liderul politic cu cel mai mare capital de simpatie din istoria modernă a României. Într-un exercițiu ipotetic de vot, dictatorul comunist ar obține 41%, zdrobind scorurile președinților post-decembriști.
1. Topul Președinților: Trecutul bate Prezentul
Dacă românii ar avea în față buletinul de vot cu toți liderii de după 1967, opțiunile lor ar arăta astfel:
– Nicolae Ceaușescu: 41%
– Traian Băsescu: 26%
– Emil Constantinescu: 17%
– Klaus Iohannis: 11%
– Ion Iliescu: 5%
Profilul susținătorului: Nostalgia comunistă este mai pregnantă în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale/profesionale, șomerilor, pensionarilor și persoanelor casnice. La polul opus, Traian Băsescu rămâne favoritul antreprenorilor, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din urbanul mare.
2. Paradoxul Generațional: Respingerea vine de la cei care au trăit regimul
Cea mai fascinantă concluzie a studiului vizează Generația X (46-61 ani). Aceștia sunt singurii care prezintă o rezistență clară față de mitul „Epocii de Aur”, având cel mai scăzut nivel de simpatie pentru dictator (36%).
În oglindă, generațiile care au cunoscut comunismul doar din povești sau manuale sunt cele mai seduse de autoritarism:
– Generația Y (30-45 ani): 46% (record de simpatie).
– Generația Z (18-29 ani): 42%.
3. Liderii Globali: Între Diplomație și „Mână de Fier”
Pe scena internațională, românii sunt divizați între modelul progresist și cel autoritar:
– Emmanuel Macron (27%): Preferat de elitele urbane, educate, care se ghidează după știință și rațiune.
– Donald Trump (26%): Susținut masiv de către cei care îl simpatizează și pe Ceaușescu.
– Vladimir Putin (17%): Atrage, de asemenea, electoratul cu un nivel de educație scăzut din mediul rural.
4. Paradoxul Valorilor: Admirație pentru dictatori, dar încredere în democrații
Deși declară că ar vota lideri autoritari, românii rămân pragmatici când vine vorba de stabilitatea statelor. Topul încrederii în țări arată o orientare clară spre prosperitate și rigoare:
– Japonia și Germania – cele mai de încredere state.
– Rusia și Coreea de Nord – la polul opus, fiind asociate cu instabilitatea.
– Ucraina – ocupă locul 3 în topul neîncrederii, pe fondul incertitudinii cauzate de războiul prelungit.
5. Știință versus Religie în Explicația Lumii
Studiul identifică o fractură clară în modul în care românii își explică realitatea:
– 38% se bazează pe Știință și Rațiune: Aceștia înclină spre Macron și Băsescu.
– 22% se bazează pe Credință: Aceștia tind spre lideri autoritari (Ceaușescu, Trump).
Concluzie surprinzătoare: Deși comunismul a fost un regim ateu prin definiție, simpatia pentru Nicolae Ceaușescu este astăzi cel mai puternic resimțită în rândul persoanelor religioase, care văd în autoritarism o formă de ordine și „certitudine morală”.
Detalii tehnice: Sondajul a fost realizat prin metoda CAWI pe un eșantion de 900 de persoane, reprezentativ național, cu o marjă de eroare de ±3,3%.
Sursa: Ziare.com
