Marile magazine de haine promovează ideea generoasă că, dacă donezi piese pe care nu le mai porți, ajuți planeta. Unele firme se țin de cuvânt. Nu toate. Am dus 8 haine la 8 magazine de brand din România. În fiecare articol vestimentar am pus un mic dispozitiv de urmărire a locației, ușor de văzut pe telefon. Așa am descoperit că hainele donate pentru reciclare în magazine de fast fashion pot călători mii de kilometri în jurul lumii, contribuind semnificativ la poluare, rezultă din articolul publicat de siteul de investigații Snoop.
Rețelele de magazine de fast fashion promovează o acțiune în favoarea planetei. O campanie de reciclare de haine de la H&M promite că te ajută să acționezi în favoarea naturii și ”să închizi cercul”. Atât H&M, cât și alte branduri de modă rapidă, precum Zara, Bershka, Stradivarius și Pull&Bear, care dețin magazine în majoritatea orașelor mari din țară, oferă și puncte de colectare pentru haine.
Am vrut să aflu unde ajung hainele pe care le „aruncăm” în coșurile acestor branduri. Așa că am selectat din dulapul meu de acasă, din Oradea, opt articole vestimentare: un hanorac, patru perechi de pantaloni, un cardigan și o cămașă. Pe două dintre ele le-am dus la mall-ul din Oradea, depunând câte una la Zara și H&M. Pe celelalte șase le-am luat cu mine la București și le-am lăsat în magazinele de aici.
Procesul de donare a fost simplu. Cutiile de colectare sunt vizibile. În magazinele pe care le-am vizitat – Lotus Center Oradea, Afi Palace Cotroceni, Plaza România și Promenada Mall – majoritatea cutiilor de colectare erau deja pline.
Unde am pus ”pastilele de urmărit”
În hainele pe care le-am donat am pus un gadget de urmărire AirTag (de mărimea unei monede de 50 de bani, care îți arată pe telefon locația unde se află. Am ascuns aceste dispozitive fie în buzunare, fie între cusături sau sub embleme, astfel încât să fie greu de detectat.
Înainte de a plasa AirTag-urile în haine, le-am conectat la aplicația Find My, preinstalată pe dispozitivele iPhone. Fiecare AirTag necesită o denumire specifică, care să reprezinte obiectul de care este atașat, și un emoji. În doar câteva minute, harta din aplicația Find My s-a umplut de iconițe, inițial suprapuse, fiindcă toate dispozitivele se aflau în același loc cu mine.
După ce am lăsat hainele în cutiile pentru reciclare din magazine, distanța dintre ele începea să crească, astfel că a trebuit să micșorez (zoom out) harta din aplicație tot mai mult pentru a le urmări.
AirTag-urile utilizează o tehnologie Bluetooth avansată, permițându-le să rămână conectate la dispozitivul asociat, indiferent de distanța dintre ele. Totuși, pentru a actualiza locația în aplicație, este necesar ca orice iPhone să fie în apropierea AirTag-urilor, astfel încât să poată recepționa și transmite semnalele.
Aceeași tehnologie este folosită și de Galaxy SmartTag, care funcționează într-un mod similar cu AirTags, dar este proiectat să funcționeze cu aplicația și ecosistemul SmartThings de la Samsung. Ambele utilizează Bluetooth pentru urmărire, dar cele două sisteme nu sunt compatibile.
Ca în Jules Verne: 20.000 de kilometri în jurul lumii
„În 25 august s-a mișcat prima haină, lăsată la H&M Afi”, am scris în notițele din telefon, în vara anului trecut, atunci când am început experimentul. Le-am urmărit luni întregi.
După aproape un an, cele opt articole vestimentare au călătorit prin toată lumea: peste 20.000 de kilometri.
- Una dintre hainele lăsate la H&M în București a ajuns până în India, după ce a trecut prin România și Ungaria. A făcut peste 7.000 de kilometri.
-
- Un hanorac lăsat într-un mall din Oradea, la H&M, a fost transportat în Ungaria la un depozit de sortare a hainelor second-hand. De acolo a revenit în România, în Constanța, la un magazin second hand care spune că vinde haine import Elveția.
- O altă haină, lăsată la H&M, a călătorit mii de kilometri până în Pakistan la un magazin second hand.
- Deși hainele lăsate la H&M au ajuns la un depozit de sortare în Ungaria, Garda de Mediu spune că textilele ar trebui sortate la ieșirea din țară, pentru a se ști ce sunt: second hand sau deșeuri. Ele sunt tarifate și manevrate diferit în funcție de asta.
- Zara sortează, curăță și reutilizează hainele local, în România, prin organizația neguvernamentală Crucea Roșie, fără a le plimba mii de kilometri. ONG-ul spune că alte lanțuri de haine au refuzat colaborarea cu ei.
Textilele la mâna a doua trec înainte de a fi date spre vânzare printr-un proces de sortare și dezinfecție, pe când hainele care nu mai pot fi folosite merg către reciclare, din ele confecționându-se alte produse, cum ar fi lavete sau covoare, explică specialiștii în domeniu. În România sunt opt depozite de reciclare, autorizate să manevreze deșeurile textile.
Oamenii care duc haine la reciclat în magazinele mari de fast fashion au încredere că aceste branduri își respectă propriile politici, implementând strategii pentru un viitor sustenabil. Totuși, realitatea este mai complicată. Ce se întâmplă în realitate puteți citi în investigația realizată de Snoop.
