Prețurilor multor mărfuri cresc de la invazia Rusiei în Ucraina. Așadar, cu toții ne așteptăm la vremuri grele, asta în condițiile în care deja aveam o inflație foarte mare cauzată de pandemie.
Pe scurt:
- Inflația bună este când crește economia, cererea este puternică, iar oferta o îndeplinește. Tu crești, ai un pic de presiune pe prețuri, care oferă companiilor profit etc.
- Inflația rea este când nu crește economia, nu produci, ai cerere pentru produse dar nu poți să o acoperi și prețurile urcă din cauza asta. Deci nu ai creștere, dar ai presiune pe prețuri. Asta este inflația rea.
Prețurile vor continua să crească. Acest lucru îl vedem menționat în diferite rapoarte. Chiar și în cele ale agențiilor de rating.
Cei de la Moody’s au realizat un podcast în care, printre altele, Atsi Sheth, managing director al echipei de strategie de credit și cercetare din cadrul agenției de rating a vorbit despre asta și care este diferența dintre inflația bună și cea rea.
Ce prețuri ale mărfurilor cresc
Atsi Sheth spune:
- Dacă te uiți la prețurile petrolului și gazelor înainte de invazie, acestea erau deja mari, dar au urcat și mai mult de atunci. Deci astea sunt mărfuri care urcă.
- Altele sunt metalele industriale, precum paladiu unde, la fel, prețurile au urcat.
- Cel de-al treilea tip de mărfuri: prețurile la mâncare, respectiv lucruri ca grâu, boabe de soia, porumb.
“Acestea sunt produse pe care le oferă Rusia sau Ucraina și de aceea prețurile urcă. Astea sunt mărfuri care ajung în consum, deci ai nevoie de mâncare sau carburanți pentru transport, producție, precum și pentru servicii precum transportul. Deci vom vedea că acestea vor hrăni inflația destul de mult”, spune ea.
Ce îngrijorări erau în ultimele două decenii cu privire la inflație
„Cred că în ultimele două decenii înainte de pandemie, inflația era între 1-2% în medie în cele mai avansate economii, poate chiar atingând 3% din când în când”, a spus ea.
- Deci asta a fost inflația pe care am văzut-o în ultimele două decenii.
- Acum, dintr-o dată, ai această recuperare de după pandemie, acompaniată de rate ale inflației de 5-6-7% în SUA și Europa. Cred că această schimbare a făcut oamenii să se simtă amenințați și să se îngrijoreze.
“În cele două decenii despre care vorbesc (anteriori pandemiei n.r.), majoritatea oamenilor, cei care face politici, dar și participanții la piață erau îngrijorați că inflația era prea mică, iar oamenii se temeau mai mult de deflație, decât de un nivel prea mare al inflației. 1-2% se credea că nu este destul de mare în unele cazuri”, a explicat Atsi Sheth.
Care este diferența dintre inflația bună și cea rea
Ce este inflația bună?
“Inflația bună este când crești, cererea este puternică, dar oferta o îndeplinește. Tu crești, ai un pic de presiune pe prețuri, care oferă companiilor profit etc.”, a explicat reprezentanta Moody’s.
Ce este inflația rea?
“Inflația rea este când nu crești, nu produci, ai cerere pentru produse dar nu poți să o acoperi și prețurile urcă din cauza asta. Deci nu ai creștere, dar ai presiune pe prețuri. Asta este inflația rea. Uneori este numită stagflație”, a precizat ea.
Băncile centrale, spune Atsi Sheth, nu fac niciodată nimic prin magie. Ele sunt foarte raționale.
- Este un procent de 2% pe care multe le țintesc, dar cred că asta are legătură cu contextul de creștere. Gândește-te la o creștere reală a economiei în jurul a 3% de-a lungul ciclului (economic n.r.), așa că 2% este un nivel rezonabil al țintei de inflație. Poate fi 3-4% un nivel groaznic? Nu dacă crești cu 3-4%. Așadar, o inflație de 3-4% nu este ceva rău dacă cererea și oferta merg mână în mână.
„Totuși, dacă crești cu 1%, iar inflația este la 3-4%, asta îmi spune că cererea este OK, dar oferta este foarte slabă și nu poți să acoperi nici măcar cererea aia slabă la 1% creștere. Asta ar fi o inflație rea”, a mai afirmat reprezentanta agenției de rating.
Sursa: hotnews.ro
