Din punctul de vedere al existenței lor fizice, activele unei companii se împart în două categorii:
- imobilizări corporale (tangible assets)
- active necorporale (intangible assets)
La categoria 1 intră: pământ, clădiri, mașinării, marfă, etc.
La categoria 2 intră: brevete, brand-ul, mărci înregistrate precum și “goodwill”.
Ce e goodwill-ul?
Să zicem că avem compania C (cumpărător) care vrea să achiziționeze compania V (vănzător).
Goodwill, conform definiției, este suma plătită în plus de către C față de suma tuturor activelor nete ale firmei V. Este, de asemenea, un număr prezent pe balance sheet-ul lui C.
Exemplu:
Activele nete ale lui V = $100, dar C dă pe V suma de $220. Diferența aceea de $120 este goodwill-ul și intră în balance sheet-ul lui C.
Dar ce intră in acest goodwill?
Fiind un activ intangibil e reprezentat de către elementele pe care e greu să pui un număr fix: Valoarea brandului, relația cu clienții, customer base-ul, brevetele, etc.
Firma C dă acești bani în plus cu credința că toate aceste valori intangibile vor genera profit în plus față de achiziția făcută.
Explicația exactă despre cum ajută această sumă plătită în plus este descrisă în formularele financiare (cel mai probabil 10-Q-uri).
Un exemplu oarecum recent de care am avut parte este achiziția Linked-ului de către Microsoft. În formularul lor 10-Q, pentru perioada Decembrie 2016, la capitolul “NOTE 8 — BUSINESS COMBINATIONS” scrie clar că ei se așteaptă ca această achiziție să accelereze creșterea atât Linkedin-ului cât și a Office 365 și Dynamics 365.
Toate bune și frumoase, dar de ce trebuie să-mi pese de goodwill?
Bună întrebare. Până acum nu-i decât un număr pe o foaie.
Așa că trebuie acum să vorbim despre “depreciere” (impairment). Există o șansă bună ca firma C să dea mai mulți bani decât trebuie pe firma V.
Firma C va fi supusă unui “test de depreciere” (impairment test) (procedură ce poartă codul ASU 2017-04) și dacă se descoperă că valoarea pe care o aduce firma cumpărată a scăzut, atunci au loc unele calcule.
Exemplu:
Firma C a dat pe firma V $220 din care $120 a intrat la goodwill.
Trece un an….
Firma V acum valorează $180.
Acum trebuie să calculăm. Luăm cât a plătit inițial firma C, adică $220, scădem cât valorează V acum, adică $180 și ne alegem cu $40. Această sumă intră la ceea ce se cheamă “goodwill impairment” și se va scădea din venitul net (net income) al firmei C.
La final, tot acest $40 se scade din goodwill-ul inițial, care era $120. Deci noua sumă de goodwill a firmei C e de $80.
De-asta e important goodwill-ul. Dacă firma C a plătit prea mult pentru firma V, atunci asta o să-i afecteze viitorul profit, destul de mult.
Este posibil, de asemenea, ca valoarea firmei cumpărate să se aprecieze cu timpul, rezultând într-un goodwill negativ. Ăla-i semn bun.
Și cam așa e cu goodwill-ul. E ceva util la care merită să te uiți, pe lângă ceilalți indicatori fundamentali și tehnici.
