Grupul elen OTE, prin intermediul căruia gigantul german Deutsche Telekom (DT) controlează Telekom România, a infirmat vineri, sec, informaţiile potrivit cărora ar fi demarat negocieri pentru vânzarea grupului format din fostele companii Cosmote şi Rom-telecom cu afaceristul bulgar Spas Roussev, însă pe piaţă zvonurile că nemţii ar fi luat decizia de a ieşi de pe piaţa locală persistă.
Subiectul exitului DT de pe piaţa din România a revenit brusc pe piaţă săptămâna trecută după ce omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a preluat de la grecii de la OTE şi nemţii de la DT subsidiara din Albania pentru 50 mil. euro, a afirmat pentru capital.bg că se află în discuţii şi pentru achiziţia Telekom România. „Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia“, a declarat Roussev.
Omul de afaceri cu un istoric controversat de conexiuni cu politicienii bulgari (conform unor publicaţii din ţara vecină) este acţionarul majoritar al Vivacom, cel mai mare operator de telecom din Bugaria, cu afaceri anuale de aproximativ 450 mil. euro, şi al echipei de fotbal Levski Sofia. Unul dintre acţionarii minoritari ai Vivacom este banca rusească VTB.
Declaraţiile lui Roussev, care au căpătat greutate în contextul în care omul de afaceri tocmai ce a semnat o tranzacţie cu OTE/ Deutsche Telekom pentru subsidiara din Albania, au fost negate sec de la Atena într-o declaraţie transmisă ca reacţie la întrebări ale ZF. „În ceea ce priveşte întrebările ZF privind situaţia Telekom România, grupul OTE, ca acţionar direct, nu a intrat în negocieri de vânzare cu o terţă parte“, au transmis reprezentanţii OTE. Deutsche Telekom, pe de altă parte, a transmis că nu doreşte să comenteze informaţiile. DT este acţionarul majoritar al OTE.
Grupul OTE a mai precizat în reacţia transmisă ZF că îşi evaluează constant activele şi că dacă va avea vreun anunţ de făcut în urma acestor analize va anunţa şi autorităţile, şi publicul. „Grupul OTE îşi reevaluează în mod constant toate activele, pe baza priorităţilor sale strategice şi a obiectivelor sale de business, şi evaluează oportunităţile de piaţă pentru a crea valoare pentru acţionari, pentru a asigura sustenabilitatea şi pentru a susţine interesele grupului şi ale angajaţilor săi. Conform practicii noastre obişnuite, vom notifica autorităţile şi publicul dacă şi când vom avea ceva de anunţat“, au precizat reprezentanţii OTE.
ZF a transmis întrebări în legătură cu aceste informaţii şi către Ministerul Comunicaţiilor, care administrează participaţia statului la grupul Telekom, însă nu a primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei.
România, cel mai mic profit din grupul Deutsche Telekom
Discuţii despre o potenţială intenţie a Deutsche Telekom de a ieşi de pe piaţa din România au existat în multiple ocazii în ultimii ani, acestea fiind alimentate în principal de faptul că grupul Telekom a înregistrat în mod constant profit şi venituri în scădere.
Grupul Telekom România iese de altfel în evidenţă la o analiză a operaţiunilor DT drept subsidiara cu cea mai mică marjă a profitului operaţional, de 16-17%, la jumătate faţă de Ungaria sau chiar mai mult faţă de alte ţări din Vest. În primele nouă luni ale anului trecut Telekom România a raportat venituri totale de 691 mil. euro, mai mici cu 2% şi un profit operaţional de 112 mil. euro, mai mic cu 6%. Marja EBITDA a scăzut din nou, cu aproape un punct procentual, ajungând la 16,2% – fiind astfel mai mică şi în raport cu subsidiara din Albania, abia vândută către afaceristul bulgar Spas Roussev.
Telekom a pierdut teren în ultimii ani pe telefonia fixă, un serviciu în declin, şi are un business stabil pe TV, unde este al doilea jucător de pe piaţă, însă la mare distanţă de liderul Digi. O problemă pentru Telekom este reprezentată şi de investiţiile târzii în fibra optică, amânări care au blocat creşterea companiei pe internet fix, ajutând astfel grupul Digi să câştige şi pe acest segment un avantaj considerabil. Pe telefonia mobilă Telekom este al treilea jucător de pe piaţă, segment pe care a afişat unele creşteri pe fondul lansării unor campanii comerciale extrem de agresive.
De-a lungul anilor zvonul care prinsese cea mai multă tracţiune se referea la o vânzare a operaţiunilor fixe către Orange şi a celor mobile către RCS&RDS (Digi). Reprezentanţii DT au negat de-a lungul anilor zvonurile, susţinând că au răbdare să obţină rezultate mai bune.
O presiune suplimentară pentru rezultatele Telekom România va fi noua taxă de 3% pe cifra de afaceri, introdusă fără avertisment de Guvernul Dăncilă la finele anului trecut, dar şi suma minimă ţintă pe care statul a anunţat că şi-o doreşte de la licitaţia 5G care ar urma să fie organizată la finele anului – 1 mld. euro.
Cum sunt citite în industrie informaţiile lansate de Roussev – sunt un semnal / avertisment de la Deutsche Telekom pentru Bucureşti
Grupul german Deutsche Telekom ar fi luat decizia de a ieşi de pe piaţa din România până la finele acestui an şi explorează diferite opţiuni de a-şi vinde operaţiunile, astfel că declaraţiile şoc făcute săptămâna trecută de omul de afaceri bulgar Spas Roussev ar putea fi interpretate drept un avertisment indirect pentru Bucureşti că Telekom România ar putea fi vândut chiar şi unor investitori care nu ar fi agreaţi pe malurile Dâmboviţei, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie.
„“În contextul ostilităţii autorităţilor de la Bucureşti, manifestate prin OUG 114, care a introdus pe neaşteptat taxe care au dat peste cap bugetele tuturor operatorilor de telecom de pe piaţă, declaraţiile făcute de omul de afaceri bulgar că este în discuţii pentru a prelua Telekom România, un grup cu afaceri duble, pot fi interpretate ca un avertisment, ca un semnal de la Deutsche Telekom către Bucureşti. Semnalul este că decizia de vânzare poate fi una iraţională, ostilă, că orice este posibil”, a comentat pentru ZF o sursă din piaţă.
Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă şi ministrul finanţelor Orlando Teodorovici au şocat industria de telecom la finele anului trecut când au anunţat OUG 114 prin care au introdus o taxă de 3% pe cifra de afaceri a companiilor de comunicaţii, pe care le-au acuzat că au un comportament fiscal “incorect”, care face necesară o asemenea taxă. Vâlcov a mai anunţat şi că statul vrea 1 mld. euro pentru licenţele 5G şi 2 mld. euro pentru licenţele 4G care expiră.
Discuţiile despre o presupusă decizie a Deutsche Telekom de a-şi vinde operaţiunile locale reveniseră în actualitate în industria locală chiar înainte de a apariţia OUG 114, care a bulversat industria. “Din datele noastre Deutsche Telekom este în discuţii active pentru a ieşi de pe piaţa din România. Întrebarea este, dacă vânzarea se va face către un jucător local, în ce condiţii se va aproba tranzacţia. Privind la felul în care Telekom acţionează pe piaţă, la campaniile de achiziţii de clienţi, este evident că se pregătesc de o vânzare”, comenta la finele anului trecut pentru ZF un top manager din industrie.
„Deutsche Telekom probabil regretă că nu a acţionat mai repede, având în vedere noul context de piaţă, creat de OUG 114. Instabilitatea cadrului fiscal din România va afecta negativ valoarea tranzacţiei. Grupul s-a decis să-şi vândă operaţiunile din România până la finele acestui an”, a precizat o altă sursă pentru ZF.
